O definiție pentru trohin (pl. -e)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROHÍN s. n. mică tuberozitate a extremității superioare a humerului. (< fr. trochin)

Intrare: trohin (pl. -e)
trohin (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trohin
  • trohinul
  • trohinu‑
plural
  • trohine
  • trohinele
genitiv-dativ singular
  • trohin
  • trohinului
plural
  • trohine
  • trohinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)