trante sfp [At: MUSCEL, 69 / V: (reg) -tii, trende / E: ns cf tranță] 1 (Mun; Olt) Lucruri casnice mărunte (îngrămădite, aruncate în dezordine). 2 (Mun; Olt) Lucruri de îmbrăcăminte mai vechi (îngrămădite, aruncate în dezordine) Si: (pop) boarfe, catrafuse, (reg) trantabușuri, trantaveie (1). 3 (Reg; îe) A umbla cu ~le în spinare A se muta des. 4 (Mun) Vorbe goale Si: nimicuri, (pop) palavre.

trantii sfp vz trante

trende sfp vz trante

trante s.f. pl. (reg.) 1. lucruri casnice îngrămădite, catrafuse. 2. vorbe goale, palavre, nimicuri.