O definiție pentru torontal
Etimologice
torontal (-luri), s. n. – (Arg.) Cur. De la Torontal, județ la granița Romîniei cu Iugoslavia; dar motivul acestei apropieri nu este clar. Poate trebuie să se pornească de la expresia curul pămîntului „loc retras, regiune îndepărtată”.
Intrare: torontal
torontal substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)