2 definiții pentru torocănit
Explicative DEX
torocăni v vz tolocăni
Arhaisme și regionalisme
torocăni, torocănesc, vb. IV (reg.) 1. a ciocăni, a bocăni. 2. (fig.) a trăncăni, a bodogăni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: torocănit
torocănit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)