2 definiții pentru tonocit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tonoci [At: L. COSTIN, GR. BĂN. II, 195 / Pzi: ~ocesc / E: mg tanácsol „a sfătui, a povățui”] (Ban) 1 vi A trăncăni1 (4). 2 vt A bate pe cineva la cap1 Si: a cicăli.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TONOCI vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: tonocit
tonocit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)