O definiție pentru tonem
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TONEM s. n. (lingv.) fonem care se distinge doar prin ton. (< engl. tonem)
Intrare: tonem
tonem substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tonem, tonemesubstantiv neutru
- 1. Fonem care se distinge doar prin ton. MDN '00
etimologie:
- tonem MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.