TOKIOT, -Ă, tokioți, -te, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană originară, sau locuitor din Tokio. 2. Adj. Care aparține capitalei Tokio sau tokioților (1); privitor la Tokio sau la tokioți. [Pr.: -ki-ot] – Tokio (n. pr.) + suf. -ot.

tokiot, ~ă [At: DEX-S / P: ~ki-ot / Pl: ~oți, ~e / E: Tokio + -ot] 1-2 smf Persoană care face parte din populația de bază a orașului Tokio sau este originară din Tokio. 3 smp Populația de bază a orașului Tokio. 4-5 a Care aparține orașului Tokio sau tokioților (3). 6-7 a Privitor la Tokio sau la tokioți (3). 8-9 a Caracteristic orașului Tokio sau tokioților (3). 10 a Originar din orașul Tokio.

tokiot, -ă adj. Care aparține orașului Tokio ◊ „Rata de creștere a populației tokiote [...] a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu.” R.l. 15 IV 73 p. 6 (din Tokio + -ot; DEX-S)

tokiot (desp. -ki-ot) adj. m., s. m., pl. tokioți; adj. f., s. f. tokiotă, pl. tokiote

tokiot (referitor la Tokio) (-ki-ot) adj. m., s. m., pl. tokioți; adj. f., s. f. tokiotă, pl. tokiote