2 definiții pentru tipire
Explicative DEX
tipire sf [At: (cca 1680-1700) GCR I, 245/28 / Pl: ? / E: ns cf tip1] (Îvr) 1 Imagine. 2 Model.
Arhaisme și regionalisme
TIPIRE s. f. (Trans. SV) Imagine, înfățișare; model. Scaunele. . . sînt înălțate de toată tipirea smerită si cătră acel înalt . . . neclătite și întărite stau. IOAN ZOBA, RÎNDUÎALA DIACONSTVELOR. Slobodă suire a lor dau toată tipirea smerită. IOAN ZOBA, RÎNDUÎALA DIA- CONSTVELOR. Etimologie: cf. tip. Vezi și tipos, tiposi, tiposire. Cf. t i p o s.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tipire
tipire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||