O definiție pentru tipicuit
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tipicui, tipicuiesc, vb. IV (înv.) a hotărî, a prescrie un tipic.
Intrare: tipicuit
tipicuit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)