2 definiții pentru timări
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
timări vt [At: ALR SN II h 531/279 / Pzi: ~resc / E: timar1] (Reg) 1 (C. i. piei) A tăbăci (1). 2 (C. i. păsări de curte) A opări.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
timări, timăresc, vb. IV (reg.) 1. a argăsi, a tăbăci. 2. a opări (o pasăre).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: timări
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)