O definiție pentru ticluit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ticluit, ~ă a [At: ARGHEZI, S. P. 9 / Pl: ~iți, ~e / E: ticlui] 1 (Pfm; d. lucruri, obiecte) Aranjat2 (1). 2 (Pfm) Înjghebat. 3 (Pfm; fig) Potrivit cu meșteșug. 4 (Reg; d. oameni) Meticulos. 5 (Reg; d. oameni) Ordonat.
Intrare: ticluit
ticluit participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)