O definiție pentru tentare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tentare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~tări / E: tenta] (Rar) 1 Deșteptare a unei dorințe Si: ademenire, ispitire. 2 (Ccr) Tentație.
Intrare: tentare
tentare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |