O definiție pentru teleguire
Arhaisme și regionalisme
telegui, teleguiesc, vb. IV (reg.) a o duce greu, a suferi.
Intrare: teleguire
teleguire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||