O definiție pentru tare (conj.)
Regionalisme / arhaisme
táre, conj. (reg.) Sau, ori: „Tare-i brad, tare-i bohaș” (Papahagi, 1925). (Maram., Trans.). – Lat. talem, talis (Rosetti, după DER; DLRM, MDA).
Intrare: tare (conj.)
tare (conj.)
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.