O definiție pentru tamaș
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tamaș (-șe), s. n. – (Mold.) Piedică, proptea, ic. Mag. támasz (Candrea).
Intrare: tamaș
tamaș substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)