5 definiții pentru talian (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

talian2, ~ă smf, a vz italian

*italián, -că s., pl. ienĭ, ience. Locuitor din Italia. Adj. -ian, -iană, pl. ienĭ, iene (rar iane): limba italiană. – Pop. Talian (sîrb. Talijan, turc. Talian, alb. Talĭan, ung. Talián d. ven. Taliano, sic. Talianu). – În cronicĭ și Ital (ngr. Italós). V. broscar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

talián, -ă (= italian) s. m. și f., adj., pl. talieni, -e


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

talián, talieni, s.m. – Italian. ♦ (top.) Dealul Talianului, în Săcel (Vișovan, 2005). ♦ (onom.) Talian, Tallian, nume de familie (31 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din etnonimul italian, prin afereză; cf. srb. Talijan, alb. Talian, magh. Talián (Scriban).

Intrare: talian (persoană)
talian2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A21)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talian
  • talianul
  • talianu‑
  • talia
  • taliana
plural
  • talieni
  • talienii
  • taliene
  • talienele
genitiv-dativ singular
  • talian
  • talianului
  • taliene
  • talienei
plural
  • talieni
  • talienilor
  • taliene
  • talienelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)