O definiție pentru tăcăială
Arhaisme și regionalisme
tăcăială, tăcăieli, s.f. (pop.) ticăit; palpitație, zvâcnire.
Intrare: tăcăială
tăcăială substantiv feminin
| substantiv feminin (F58) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||