CINCI I. num. 1 Număr egal cu acela al degetelor dela mînă; 👉 DEGET ¶ 2 🌿 CINCI-CLOPOȚEI, CINCI-COADE = CĂLDĂRUȘĂ ¶ 3 🌿 CINCI-DEGETE, plantă, ierboasă tîrîtoare, ale cărei frunze au, de regulă cinci foliole, din care pricină se numește și „iarba-degetelor” (Potentilla reptans) (🖼 1163) ¶ 4 🌿 CINCI-FOI = SĂNICIOARĂ ¶ 5 În cinci-pietre, joc de copii cu cinci pietricele care se pun în palmă, se aruncă în sus și se prind pe dosul mîinii; e un joc foarte vechiu, pe care-l jucau și copiii în vremea Romanilor (🖼 1164). II. sbst. 1 ♠️ Carte de joc cu cinci ochi: un ~ de treflă ¶ 2 Ⓟ Piesă de monetă de 5 bani; Ⓕ: nici un ~, nimic, nici un ban [lat. vulg. * cīnque < quinque].

CINCI, num. card. Număr avînd în numărătoare locul între patru și șase; se indică prin cifra 5 (sau V). ♦ (Adjectival) Copilul meu are cinci ani. ♦ (Substantivat) Au plecat trei și s-au întors cinci. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Etajul cinci. – Lat. cincea (= quinque).

CINCI-DEGETE, s. m. Plantă erbacee tîritoare, cu frunzele formate din cinci foliole și cu flori galbene (Potentilla reptans). – Din cinci + degete.