SÎNIE s. f. (Mold.) Tavă mare și rotundă de metal. Acolo era masa gătită cu mare orinduială, pe sîniia ce mare de farfurie scumpă și, în scurt, toate vasali mesei de farfurii scumpă. H 1771, 81^v. Și iarăși au venit 12 roabe îmbrăcate frumos și avea fieștecare în mînă cîte o sînie de farfurie minunată cu fel de fel de poame. H 1771, 81^v. Etimologie: tc. sini, bg. sinija. Cf. t a b l a.