O definiție pentru sucuit
Arhaisme și regionalisme
SUCUIT adj. (Ban., Criș.) Obișnuit. Omul în ce iaste învățat și sucuit tot așea iaste în viața lui. C 1692, 505v. A serba sărbătorile sucuite a besereciei svente. CAT. B, 31. Etimologie: sucui. Vezi și sucă, sucluitură, sucui.
Intrare: sucuit
sucuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.