O definiție pentru strecuire
Sinonime
STRECUIRE s. ștrecuit. (~ pieilor.)
Intrare: strecuire
strecuire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||