O definiție pentru strecuire
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRECUIRE s. ștrecuit. (~ pieilor.)
Intrare: strecuire
strecuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |