2 definiții pentru spătuire
Explicative DEX
spătui vt [At: DLR / Pzi: ~esc / E: spate + -ui] (Reg) A pune spate (40) nou la o cămașă ruptă.
Arhaisme și regionalisme
spătui, spătuiesc, vb. IV (reg.) a pune spate nou la o cămașă ruptă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spătuire
spătuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||