BOJĂȚEI, BOJOȚEI sm. pl. 🌿 = SPÎNZ.

BOZĂȚEL sm. 🌿 1 = SPÎNZ¹ ¶ 2 = STIRIGOAIE.

❍BOZUTĂ sf. Băn. 🌿 = SPÎNZ [boz].

NEBUN, I. adj. 1 Care nu e bun: la Elenii aceia, zeii cei buni ca și cei ~i, cei răi ca și cei nerăi, toți fierbeau într’o oală (ISP.) ¶ 2 Care nu e cu mintea întreagă, care și-a pierdut mintea, smintit; (P): nu e ~ cine mănîncă șapte pîini, ci e ~ cine le dă; (P): nu e ~ cel ce ia, ci e ~ cel ce dă; e ~ de legat; a fi ~ după cineva, după ceva, a iubi ca un nebun, a fi foarte îndrăgostit, a-i plăcea la nebunie: eram ~ după o vară a mea (DLVR.); erau ~e după joc (ISP.); a fi ~ de bucurie, a avea o bucurie nemărginită, a nu ști ce să mai facă de bucurie: mă repezii să-l întîmpin, ~ de bucurie (VLAH.) ¶ 3 Contrar rațiunii: o speranță ~ă ¶ 4 Din cale afară, excesiv, foarte mare: era de o veselie ~ă; l-a apucat un rîs ~, un rîs pe care nu-l putea opri nimeni; o lume ~ă, o mulțime foarte mare: o lume ~ă foia în toate părțile (GN.); a avut un succes ~. II. sm., NEBUNĂ (pl. -ne) sf. 1 Om nebun, femeie nebună: îmbucă cu așa poftă, de pare că se bat doi ~i la gura lor (JIP.); (P): un ~ întreabă și zece înțelepți nu pot răspunde sau un ~ aruncă o piatră în fîntînă și zece înțelepți n’o pot scoate; (P): cine-și pune mintea cu ~ul e mai nebun; (P): înțeleptul sau prostul făgăduește și ~ul trage nădejde; (P): ~ul făgăduește și prostul trage nădejde; (P): cîinele îmbătrînește de drum și ~ul de grija altora; (P): ~ul nu rîde de ce vede, ci de ce-și aduce aminte; (P): nu cerca vadul cu ~ul; bogat e Dumnezeu de ~i! mulți nebuni mai sînt pe lumea asta! (P): schimbarea Domnilor, bucuria ~ilor ¶ 2 ⛪ Săptămîna ~ilor, săptămîna dinaintea postului Paștilor, săptămîna albă (MAR.) ¶ 3 🌿 IARBA-~ILOR 👉 SPÎNZ1 ¶ 4 Bufonul, caraghiosul unui rege ¶ 5 🎲 Una din piesele jocului de șah (🖼 3325) [n e¹ + b u n, adică „care nu e bun de nimic, care nu e cu mintea bună, întreagă”].

OU (pl. ouă) sn. 1 Substanță gelatinoasă închisă într’o coajă calcaroasă, care se formează în corpul femeiuștii pasării; prin clocire, adică prin supunerea oului, cîtăva vreme, la acțiunea unei călduri moderate, iese dintr’însul un puiu de aceeași speță ca și mama; oul constitue un aliment aproape complet (🖼 3480): ~ de găină, de rață, de gîscă, de struț; ~ moale, tare, răscopt, fiert; ~ proaspăt, clocit, stricat; ouă roșii, ouă de Paști (👉 PLANȘA); albușul, gălbenușul, coaja, ghioacea ~lui; ~l lui Columb, lucru ușor de făcut, dar la care nimeni nu s’a gîndit înainte ¶ 2 (P): a nu fi nici de zeama ~ălor, a fi prost, netrebnic, a nu fi bun de nimic; parcă are ~ în poale sau parcă calcă pe ouă, umblă încet și cu băgare de seamă; a ajuns ~ mai cuminte decît găina, se zice cînd unul mic, tînăr, neexperimentat caută să se arate mai deștept decît altul mai mare, mai bătrîn, mai cu experiență; F: nu-ți cură ouă roșii, nu te bagă în seamă; cine fură azi un ~, mîine fură și un bou, cel ce fură la început un lucru de nimic se deprinde cu timpul și ajunge hoț în toată regula; 👉 AN1 16, CLOȘCĂ1, GĂINĂ2 ¶ 3 Se zice pr. ext. de germenul din care iese cu timpul puiul ori-cărui animal, afară de păsări: ~ă de furnici; ~ de șarpe ¶ 4 Tot ce are forma unui ou: femeile se slujesc de un ~ de lemn ca să cîrpească ciorapii; ~ genunchiului, rotula ¶ 5 🌿 OUL-INULUI – LUBIȚ; OUĂLE-POPII¹ – SPÎNZ1; – OUĂLE-POPII², plantă ierboasă, tuberculoasă, de un verde-deschis, din fam. orchideelor, ale cărei flori, albe-verzui, împestrițate cu puncte și linii roșii-purpurii, răspîndesc un miros puternic și neplăcut, miros de țap (Himantoglossum hircinum) (🖼 3481) [lat. ovum].