2 definiții pentru spânțuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spânțui v vz spânzui

Intrare: spânțuire
spânțuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spânțuire
  • spânțuirea
plural
  • spânțuiri
  • spânțuirile
genitiv-dativ singular
  • spânțuiri
  • spânțuirii
plural
  • spânțuiri
  • spânțuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spânzui, spânzuiescverb

  • 1. regional A trata cu spânz un animal bolnav. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mai am purcea... A dat brînca în porci... I-am găurit urechea, am spînzuit-o, degeaba. A murit. STANCU, D. 263. DLRLC
etimologie:
  • Spânz + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.