2 definiții pentru spânțuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spânțui v vz spânzui
SPÂNȚUI vb. IV v. spânzui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
Intrare: spânțuire
spânțuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
spânzui, spânzuiescverb
-
- Nu mai am purcea... A dat brînca în porci... I-am găurit urechea, am spînzuit-o, degeaba. A murit. STANCU, D. 263. DLRLC
-
etimologie:
- Spânz + sufix -ui. DEX '98 DEX '09