2 definiții pentru spurcănire

Explicative DEX

spurcăni vt [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~nesc / E: spurca + -ăni] (Reg) A insulta.

Arhaisme și regionalisme

spurcăni, spurcănesc, vb. IV (reg.) a insulta.

Intrare: spurcănire
spurcănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spurcănire
  • spurcănirea
plural
  • spurcăniri
  • spurcănirile
genitiv-dativ singular
  • spurcăniri
  • spurcănirii
plural
  • spurcăniri
  • spurcănirilor
vocativ singular
plural