2 definiții pentru spiculare
Arhaisme și regionalisme
spicula1, pers. 3 sg. spiculează, vb. I (înv.) a ascuți.
spicula2, pers. 3 sg. spiculează, vb. I (reg.; despre graminee) a înspica.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spiculare
spiculare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||