spegmă sf [At: ECONOMIA, 221/23 / V: (reg) ~ecmă, ~ecnă, ~emă, ~emnă, spacmă, spagmă, spahmă, spamă (Pl: spămuri), spăcmă, spăcumă, spăg~ (Pl și: spămuri), spămne sfp, spâcnă, spâgmă, spâhnă, spâmă / Pl: ~me / E: nct] 1 (Pop) Ață de cânepă răsucită și împletită în două fire. 2 (Pop) Smoc format din fire de cânepă, de bumbac, de lână etc., după ce a fost tras prin dinții dăracului. 3 Câlți de proastă calitate. 4-5 (Pex) Smoc de păr sau de iarbă. 6 (Reg; lpl; îf spămne) Câlți de proastă calitate care cad la melițat.

spacmă sf vz spegmă

spagmă sf vz spegmă

spamă sf vz spegmă

spăcmă sf vz spegmă

spăcumă sf vz spegmă

spăgmă sf vz spegmă

spămne sfp vz spegmă

spâcnă sf vz spegmă

spâgmă sf vz spegmă

spâhnă sf vz spegmă

spâmă sf vz spegmă

specmă sf vz spegmă

specnă sf vz spegmă

spemă sf vz spegmă

spemnă sf vz spegmă

spegmă s. f. – (Trans.) Fir, bucată de fir. – Var. Mold. specmă. Ngr. πλέγμα „plasă, grilaj”. Legătura cu ngr. σπάγος (Cihac, II, 700) este improbabilă. – Der. specma, vb. (Mold., a umbla repede).

spegmă, spegme, s.f. 1. (pop.) ață de cânepă, răsucită și împletită, în două fire. 2. (pop.) smoc format din fire de cânepă, de bumbac, de lână, după dărăcit; câlți de proastă calitate care cad la melițat; smoc de păr sau de iarbă.