2 definiții pentru spătărit
Explicative DEX
spătărit sns [At: H XVIII, 235 / E: spată + -ărit] (Reg) Meșteșugul spătarului2.
Arhaisme și regionalisme
spătărit s.n. (reg.) meșteșugul, meseria celui care face spete (pentru războiul de țesut); meseria spătarului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spătărit
spătărit substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)