2 definiții pentru spăimânt
Explicative DEX
spăimânt s [At: ANON. CAR. / Pl: ? / E: ml *expavimentum (<expavere)] (Îvr) Spaimă (1).
Arhaisme și regionalisme
spăimânt s.n. (înv.) spaimă, frică, groază.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spăimânt
spăimânt substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)