SOTO, Hernando de ~ (c. 1500-1542), explorator și conchistador spaniol. A participat la expedițiile lui Pedro Arias Davila (1516-1520) în America Centrală și Fr. Pizarro (1531-1536) în Perú. A condus (1539-1542) o expediție în America de Nord unde a explorat terit. actualelor state Tennessee, Mississippi, Arkansas, Oklahoma și Louisiana, descoperind (21 mai 1540), fl. Mississippi, pe care l-a și traversat.

SOTO, Marco Aurelio (1846-1908), om politic hondurian. Ca președinte al Hondurasului (1876-1883) a promulgat o constituție (1880) și a modernizat administrația statului.

SOTO, Jesús Rafael (1923-2005), pictor venezuelean. Director (1947-1950) al Școlii de Arte Frumoase din Maracaibo. Stabilit (1950) la Paris, a devenit unul dintre pionierii artei cinetice. Lucrările sale erau trăsături de linii paralele și scheme geometrice pe folii de plexiglas montate peste suprafețe pictate cu șablonul. În ciclul „Structuri vibrante” a încorporat pentru prima dată mișcarea. Reputație internațională (lucrări instalate în spații publice; lucrări murale la sediul U.N.E.S.C.O. din Paris, tavanul Teatrului Terasa Carreno din Caracas). A înființat (1973) un muzeu de artă modernă la Caracas.

PACHUCA DE SOTO [patʃúka], oraș în partea central-sudică a Mexicului, centrul ad-tiv al statului Hidalgo, situat pe versantul de V al Sierrei Madre Oriental, la 2.484 m alt., la 92 km NNE de Ciudad de Mexico; 287,4 mii loc. (2000). Centru minier (aur, argint, plumb, cinabru). Metalurgia neferoaselor; ind. textilă, a încălțămintei și alim. Universitate (1869). Muzeu. Teatru. Biserica San Francisco (1590). Casa Colorado (1785). Fundat în 1534 pe locul unei vechi așezări toltece.

soto adv., adj. invar. 1. sigur, cert. 2. (adol.) destul, suficient.