2 definiții pentru smârcuire
Explicative DEX
smârcui vi [At: SFC IV, 141 / Pzi: ~esc / E: smârc1+ -ui] (Reg) A smiorcăi (1).
Arhaisme și regionalisme
smârcui, smârcuiesc, vb. IV (reg.) a smiorcăi (a trage repetat aerul pe nas, provocând un zgomot caracteristic), a sfârcâi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: smârcuire
smârcuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||