O definiție pentru seibel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SEIBEL ZAI-BĂL/ s. n. varietate de struguri hibrizi, cu bobul rotund, mare, de culoare vineție sau neagră; zaibăr. ◊ vin din acești struguri. (< fr. seibel)
Intrare: seibel
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
seibelsubstantiv neutru
- 1. Varietate de struguri hibrizi, cu bobul rotund, mare, de culoare vineție sau neagră. MDN '00sinonime: zaibăr
- 1.1. Vin din acești struguri. MDN '00
-
etimologie:
- seibel MDN '00