O definiție pentru scârlonire
Regionalisme / arhaisme
scârloni, scârlonesc, vb. IV refl. (reg.; despre oameni; deprec.) a se smiorcăi.
Intrare: scârlonire
scârlonire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||