O definiție pentru scocorâre

scocorî, scocorăsc, vb. IV refl. (reg.) a se fuduli, a se îngâmfa.

Intrare: scocorâre
scocorâre infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scocorâre scocorârea
plural scocorâri scocorârile
genitiv-dativ singular scocorâri scocorârii
plural scocorâri scocorârilor
vocativ singular
plural