O definiție pentru răsteu
Regionalisme / arhaisme
răstéu, răstaie, (resteu, rasteu), s.n. (reg.) Cui de fier cu care se închide jugul: „Din fărina aceie făceu o turtă, coaptă în foc, făcut din resteiele de lemn, di la juguri…” (Bilțiu, 2009: 55; vol. II). – Et. nec. (MDA); din magh. ereszto „care dă drumul” (Scriban).
Intrare: răsteu
răsteu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.