O definiție pentru răsclocit
Explicative DEX
răsclocit, ~ă a [At: SADOVEANU, O. XIII, 659 / Pl: ~iți, ~e / E: răscloci] (Rar; d. ouă) Care nu a fost clocit2 suficient.
Intrare: răsclocit
răsclocit participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)