O definiție pentru răpăire
Explicative DEX
răpăire sf [At: SADOVEANU, D. I, 431 / Pl: ~ri / E: răpăi] (Rar) 1-2 Răpăială (1-2).
Intrare: răpăire
răpăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |