O definiție pentru râmuire
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂMUI vb. v. râma.
Intrare: râmuire
râmuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |