O definiție pentru reîmpăcat

Ortografice DOOM

a (se) reîmpăca vb., ind. prez. 1 sg. reîmpac, 3 sg. și pl. reîmpacă; conj. prez. 3 sg. și pl. reîmpace

Intrare: reîmpăcat
reîmpăcat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîmpăcat
  • reîmpăcatul
  • reîmpăcatu‑
  • reîmpăca
  • reîmpăcata
plural
  • reîmpăcați
  • reîmpăcații
  • reîmpăcate
  • reîmpăcatele
genitiv-dativ singular
  • reîmpăcat
  • reîmpăcatului
  • reîmpăcate
  • reîmpăcatei
plural
  • reîmpăcați
  • reîmpăcaților
  • reîmpăcate
  • reîmpăcatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)