2 definiții pentru repetui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

repetui [At: AR (1829) 582/37 / Pzi: ~esc / E: fr répéter] 1-3 vt (înv) A repeta (1-3). 4-5 vit A (se) produce încă o dată (sau de mai multe ori).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

repetui, repetuiesc, vb. IV (înv.) a repeta, a face exerciții de reținere a unui text; a avea loc din nou.

Intrare: repetui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repetui
  • repetuire
  • repetuit
  • repetuitu‑
  • repetuind
  • repetuindu‑
singular plural
  • repetuiește
  • repetuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repetuiesc
(să)
  • repetuiesc
  • repetuiam
  • repetuii
  • repetuisem
a II-a (tu)
  • repetuiești
(să)
  • repetuiești
  • repetuiai
  • repetuiși
  • repetuiseși
a III-a (el, ea)
  • repetuiește
(să)
  • repetuiască
  • repetuia
  • repetui
  • repetuise
plural I (noi)
  • repetuim
(să)
  • repetuim
  • repetuiam
  • repetuirăm
  • repetuiserăm
  • repetuisem
a II-a (voi)
  • repetuiți
(să)
  • repetuiți
  • repetuiați
  • repetuirăți
  • repetuiserăți
  • repetuiseți
a III-a (ei, ele)
  • repetuiesc
(să)
  • repetuiască
  • repetuiau
  • repetui
  • repetuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)