O definiție pentru recultivat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECULTIVÁ vb. tr. a cultiva din nou (un teren). (< re1 – + cultiva)

Intrare: recultivat
recultivat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recultivat
  • recultivatul
  • recultivatu‑
  • recultiva
  • recultivata
plural
  • recultivați
  • recultivații
  • recultivate
  • recultivatele
genitiv-dativ singular
  • recultivat
  • recultivatului
  • recultivate
  • recultivatei
plural
  • recultivați
  • recultivaților
  • recultivate
  • recultivatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)