O definiție pentru răsflocire
Arhaisme și regionalisme
răsfloci, răsflocesc, vb. IV (reg.) a răsfăța, a dezmierda.
Intrare: răsflocire
răsflocire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||