4 definiții pentru răgăduire
Explicative DEX
RĂGĂDUI, răgăduiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lua un obiect la întîmplare, a apuca ce se nimerește. – Magh. ragadni.
Sinonime
RĂGĂDUI vb. v. acumula, aduna, agonisi, apuca, economisi, face, întâmpla, nimeri, răcni, răsti, striga, strânge, țipa, urla, zbiera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
răgădui1, răgăduiesc, vb. IV (reg.) 1. a apuca, a (se) agăța; a agonisi. 2. a sări la cineva, a năvăli.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răgădui2, răgăduiesc, vb. IV (reg.) 1. a păsui, a amâna. 2. a poposi undeva după un drum lung.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: răgăduire
răgăduire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
răgădui, răgăduiescverb
- 1. A lua un obiect (dintre mai multe) la întâmplare, a apuca ce se nimerește. DLRLC
- A început să înjure, să răcnească, să dea într-unul și într-altul cu ce răgăduia. I. CR. III 172. DLRLC
-
etimologie:
- ragadni DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.