2 definiții pentru răcăsteu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răcăsteu s vz răcăstău


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

răcăstéu (-éie), s. n. – (Trans.) Țarc. – Var. lăcăsteu. Mag. rekesztő (Drăganu, Dacor., IX, 211).

Intrare: răcăsteu
răcăsteu substantiv neutru
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcăsteu
  • răcăsteul
  • răcăsteu‑
plural
  • răcăsteie
  • răcăsteiele
genitiv-dativ singular
  • răcăsteu
  • răcăsteului
plural
  • răcăsteie
  • răcăsteielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)