O definiție pentru pădurire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
păduri, păduresc, vb. IV (reg.) 1. a tăia lemne din pădure (pentru propria gospodărie). 2. (refl.; despre vița de vie) a crește mare și stufoasă.
Intrare: pădurire
pădurire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||