O definiție pentru pânzire
Arhaisme și regionalisme
pânzi, pânzesc, vb. IV (reg.) 1. a țese. 2. a acoperi casa cu draniță nouă.
Intrare: pânzire
pânzire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||