O definiție pentru pântuire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pântui, pers. 3 sg. pântuie, vb. IV refl. (reg.) a se presa.
Intrare: pântuire
pântuire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||