O definiție pentru pușcăvire
Arhaisme și regionalisme
pușcăvi, pers. 3 sg. pușcăvește, vb. IV refl. (reg.) 1. (despre coaja fructelor) a se zbârci. 2. a putrezi.
Intrare: pușcăvire
pușcăvire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||