O definiție pentru puternicit

Arhaisme și regionalisme

puternici, puternicesc, vb. IV (înv.) 1. a da putere, a întări. 2. a deține sau a-și menține puterea. 3. (refl.) a deveni puternic, a se fortifica.

Intrare: puternicit
puternicit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puternicit
  • puternicitul
  • puternicitu‑
  • puternici
  • puternicita
plural
  • puterniciți
  • puterniciții
  • puternicite
  • puternicitele
genitiv-dativ singular
  • puternicit
  • puternicitului
  • puternicite
  • puternicitei
plural
  • puterniciți
  • puterniciților
  • puternicite
  • puternicitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)