3 definiții pentru pupuiere
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUPUIA vb. v. cățăra, cocoța, ridica.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pupuia, vb. refl. – (reg.) A se cocoța pe ceva. (Maram.). – Din pupui „coc” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pupuia, vb. refl. – A se cocoța pe ceva. Atestat doar în Maram. – Din pupui „coc”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: pupuiere
pupuiere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||